vineri, 24 februarie 2012

O MÂNĂ ÎNTINSĂ MÂINII ÎNTINSE A OMENIRII


am primit darul cerului în ziua a doua, l-am găsit în mine, e în toţi şi în toate, oricine poate desena cerul în culorile sincerităţii. e ceasul re-găsirilor şi al mărturisirilor, al sincerităţii eterne, al deschiderii noastre! e puterea absolută a identităţii credinţei. se desnează prin pădurea re-întâlnirilor noastre poteca ce şerpuieşte întru fiinţare. chiar dacă printre crengi lumina filtrată desenează o ciudată scenetă a cărei actori suntem noi, gândurile noastre, iubirile noastre, speranţele, posibilele viitoruri pe care le plăsmuim cu puterea gândului, speranţa unui trecut ancestral proiectat într-un viitor luminos.


îmi revine în ultimul timp o imagine a unei scheme desenate de un puşti într-un film, Pay it forward, se cheamă, în care se înfăptuieşte un miracol. miracolul dimineţilor şi serilor mele, pictate atât de magistral pe cerul frumos e evident şi e un punct de pornire în ceea ce am să rog cititorul acestor rânduri să facă. desigur dacă şi binevoieşte. dacă nu aţi văzut filmul vi-l recomand şi apoi ca să ştergeţi lacrimile sfârşitului poate încercaţi August rush.
aici începe povestea pe care vreau să vă rog să o scrieţi.


unii au un blog, alţii au nepoţi cărora le pot povesti, poate unii sunt editori la o revistă. poate nu e nimeni, poate decât umbra unei speranţe. sunt totuşi 22 followeri, poate unuia dintre ei îi va plăcea ideea mea şi o va pune în aplicare. despre ce e vorba? vreau să faceţi o faptă bună, premeditată, să o aşezaţi frumos apoi în cuvinte şi să o postaţi pe blog, sau să o povestiţi copiilor la culcare, nu contează ce, atâta timp cât rimează cu titlul. un pay it forward aplicat în viaţa reală, unde consecinţele imediate asupra oamenilor lasă urme, nasc zâmbete, deschid suflete. orice simţiţi că aveţi aproape de suflet şi puteţi dărui, oferiţi-l cu inima deschisă. dacă simţiţi că vreţi să împărtăşiţi experienţa faceţi-o, cui doriţi, în modul în care doriţi.


 în afară de darul cerului am să ticluiesc şi eu un dar cuiva şi am să îl pun aici pe blog ca să îl vadă trecătorul din tine, şi poate data viitoare ai să stai lângă mine să pictăm cerul împreună, ziua, noaptea, cu sufletul. iar şi iar.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu